NORME METODOLOGICE din 11 aprilie 2012 de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
(la data 16-iun-2012 actul a fost aprobat de Hotarirea 301/2012 )


CAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 1
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile
se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General
al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale
în acest domeniu de activitate.
(2) Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace
militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea
prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
(3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special
aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul
acestora.
Art. 2
(1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările
ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege,
denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori
asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în
formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale.
(2) Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt
prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu
analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care
deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea
fizică.
(4) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la
securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul
evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.
(5) Până la aprobarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la
securitatea fizică şi, ulterior, pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii deciziei de
aprobare a acestuia, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime mai mare de
5 ani în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică.
(6) Până la împlinirea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezenta hotărâre, analizele
de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea
fizică mai mare de 5 ani.
(7) Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a
riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică
şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat.
Art. 3
(1) Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau
puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în
întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale.
(2) Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care
unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia
asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate
ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători.
(3) Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor,
campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement,
administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit
legii.
(4) Unităţile care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi incintă, imobil sau perimetru, pot adopta
în comun măsurile de securitate prevăzute de lege, astfel:
a) dacă toate se încadrează în aceeaşi categorie de cerinţe minimale, se vor conforma
împreună acestora; adoptarea măsurilor şi reprezentarea în faţa autorităţilor se asigură de
către conducătorul stabilit de comun acord;
b) dacă se încadrează în categorii cu cerinţe minimale de securitate diferite sau una dintre ele
nu are cerinţe minimale de securitate, se vor adopta în comun cerinţele corespunzătoare celei
mai stricte categorii; adoptarea măsurilor şi reprezentarea în faţa autorităţilor se asigură de
către conducătorul unităţii care are cele mai stricte cerinţe de securitate.
(5) Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile alin. (4),
analiza de risc şi proiectul sistemului de alarmare pot fi realizate pentru întreaga incintă,
imobil sau perimetru.
Art. 4
(1) Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri
eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării,
procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra
patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea
identificării făptuitorilor.
(1.1) Conducătorii unităţilor care deţin sau operează cu bunuri, valori sau numerar au obligaţia
implementări: unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe
timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii
infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor
judiciare în vederea identificării făptuitorilor.
(2) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai
puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special
amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului.
(2.1) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea un
singur angajat, conducătorii unităţilor au obligaţia de amenajare şi folosire a ghişeelor care să
asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului sau să instituie post de pază fizică.
(3) În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este
externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului
licenţiat al acestor servicii.
Art. 5
(1) Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu
respectarea prevederilor art. 5 din Lege.
(2) În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de
maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi
avizarea acestuia.
(3) Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativteritoriale
pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie
competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de
prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii.
(4) Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei
obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin
intermediul unor acte adiţionale.
Art. 6
În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca
rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor
mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui
pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază.
Art. 7
(1)În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de
monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să
asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul
furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor
tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei
de reziliere a contractului.
(2) În cazul în care furnizorul serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi
intervenţie nu mai poate derula contractele încheiate cu un beneficiar ca urmare a deciziei
autorităţii competente de anulare a licenţei de funcţionare sau de respingere a solicitării de
reînnoire a licenţei de funcţionare, precum şi în cazul încetării activităţii ca urmare a
desfiinţării acestuia, beneficiarul poate contracta, pe o perioadă de maximum 30 de zile,
serviciile unei alte societăţi specializate care va respecta în mod corespunzător prevederile
planului de pază iniţial.
Art. 8
(1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul de
specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării.
(2) Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;
b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce
urmează a fi asigurat cu pază;
c) există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în
termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de
funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi;
d) analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme
metodologice.
(3) În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra
obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care
face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care
atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în
obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia.
(3.1) În situaţia existenţei unui litigiu privind reprezentarea legală a persoanei juridice, se
acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul înscris în registrul
comerţului.
(3.2) În situaţiile de la alin. (3) şi (31), regulile privind accesul în obiectiv sunt cele prevăzute
în planul de pază avizat anterior apariţiei litigiului sau se stabilesc în comun de părţi.
(4) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ
condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile
de restabilire a situaţiei legale.
Art. 9
(1) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi
de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere,
sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează
caracteristicilor funcţionale ale acestora.
(2) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi
administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial,
cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului.
(3) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi
de pescuit, parcurilor de extracţie sau depozitare şi a echipamentelor, instalaţiilor şi
construcţiilor aferente, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor
petroliere, sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice,
infrastructurilor rutiere şi a altor obiective specifice se adaptează caracteristicilor funcţionale
ale acestora.
(4) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi
administrativ-teritoriale se avizează de unitatea de poliţie competentă teritorial pe raza căreia
se află sediul punctului de lucru, după ce această unitate de poliţie va consulta celelalte unităţi
de poliţie, urmând ca avizul să fie notificat şi unităţilor respective.
Art. 10
(1) Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace
civile şi modelele acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre
neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o
durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se
păstrează de către unitate.
(3) Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele
specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul
efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru
paza proprie.
CAPITOLUL II: Formele de pază
SECŢIUNEA 1: Paza cu efective de jandarmi
Art. 11
(1) Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor şi
valorilor a căror pază şi protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de către
beneficiar, potrivit legii.
(2) Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se
conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române.
Art. 12
(1) Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se organizează şi se efectuează
potrivit planului de pază şi protecţie, întocmit de către conducătorii unităţilor beneficiare
împreună cu unitatea de jandarmi care asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după
efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de comandantul/şeful unităţii de
jandarmi.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri specialişti, cu atribuţii în domeniu,
din cadrul unităţii care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau asigură
efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie; la
lucrările comisiei participă şi reprezentanţii beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale
pe linia protecţiei informaţiilor clasificate.
Art. 13
(1) Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi protecţie se stabilesc de către comandantul/
şeful unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii beneficiare, în funcţie de executarea
recunoaşterii şi a analizei de risc executate la obiectiv.
(2) Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din competenţă, conform
planului de intervenţie şi cooperare întocmit de către unitatea de jandarmi competentă
teritorial.
(3) Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu activităţi nucleare se stabilesc în
conformitate cu normele metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare.
(4) În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se asigură
în comun cu societăţi specializate de pază şi protecţie sau servicii publice specializate,
întocmirea planului de pază şi protecţie se face de către conducătorii unităţilor beneficiare
împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor efective.
(5) În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai multe imobile, paza şi protecţia cu
efective de jandarmi se asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai dacă
sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a determinat instituirea pazei.
Art. 14
(1) Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi intervenţia la obiectivele a căror pază
este asigurată cu jandarmi revine Jandarmeriei Române.
(2) Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia obiectivelor cu activităţi nucleare, în
sistem integrat de pază şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută trimestrial
de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat de beneficiar, conform unui plan comun
de control.
Art. 15
La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile Jandarmeriei Române pentru
paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter
special, beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au
obligaţia de a prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare
instituirii pazei.

Art. 16
(1) Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri şi valori asigurat prin
efective de jandarmi, inclusiv conducătorul auto, se include în compunerea echipajului şi se
subordonează şefului echipajului.
(2) Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot staţiona numai în afara
localităţilor, în parcări ori în alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a unităţii
de jandarmi şi a unităţii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă.
SECŢIUNEA 2: Paza cu personal din poliţia locală sau din serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean
Art. 17
(1) Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile sau instituţiile publice locale ori
judeţene se poate asigura şi cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor
şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea,
calificarea şi atestarea acestor categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu ori la instituirea documentelor specifice.
(2) Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de activitate se realizează de
către primar, reprezentanţii acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de către
conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean.
(3) Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes
judeţean asigură servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de
valori la obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a consiliului local/Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean.

Art. 18
Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin intermediul poliţiei locale sau
serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia de a
notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la instituirea sau renunţarea la
această formă de pază.
SECŢIUNEA 3: Paza proprie
Art. 19
Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul unităţilor se
organizează şi se execută cu personal de pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi
de muncă sau de serviciu cu respectiva unitate.
Art. 20
(1) Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu uniformă, echipament de
protecţie, însemne distinctive şi ecuson de identificare, precum şi de a asigura portul acestora
în timpul executării serviciului.
(2) Personalul de pază are obligaţia ca pe timpul executării serviciului să poarte uniforma de
serviciu, echipamentul de protecţie, însemnele distinctive şi ecusonul de identificare.
(3) Descrierea uniformei de serviciu, echipamentului de protecţie, însemnelor distinctive şi a
ecusonului de identificare constituie anexă la planul de pază.
(4) Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie şi însemnele distinctive se stabilesc de
fiecare conducător de unitate, cu respectarea prevederilor prevăzute în anexa nr. 3.
(5) Nu se pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri
similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice ale organismelor internaţionale la
care România este parte.

SECŢIUNEA 4: Paza în mediul rural
Art. 21
(1) Prin paza în mediul rural se asigură paza bunurilor aflate în domeniul public sau privat al
unităţii administrative, precum şi a celor aparţinând cetăţenilor acesteia.
(2) Serviciu`}` de pază se realizează prin instituirea unor posturi fixe şi/sau patrule mobile pe
raza administrativ-teritorială a comunei, cu personal de pază propriu al primăriei, calificat şi
atestat, cu personal al poliţiei locale sau agenţi din cadrul societăţilor specializate de pază şi
protecţie.
Art. 22
(1) Planul de pază al comunei cuprinde următoarele capitole: teritoriul, populaţia, căile de
acces, obiectivele de interes local, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare ale
acestora, echipamentele de supraveghere video a căilor de acces, dispozitivul de pază
prevăzut, echipamente de supraveghere video, consemnul general şi particular, dotarea cu
uniformă, însemne distinctive, mijloace de comunicaţii şi autoapărare. Acesta se întocmeşte
anterior instituirii formei de pază şi se actualizează în funcţie de modificările survenite.
(2) Prin dispozitivul de pază se stabileşte numărul de posturi fixe şi itinerarele de patrulare,
perioada în care acestea funcţionează şi efectivele necesare.
(3) În situaţia în care paza se asigură cu personal al poliţiei locale, planul de pază se
întocmeşte de către şeful acestei structuri, cu sprijinul de specialitate al unităţii de poliţie
competente teritorial, şi se aprobă de primar.
(4) Pentru executarea şi evidenţierea serviciului de pază în mediul rural se instituie şi se
utilizează documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.

SECŢIUNEA 5: Paza şi protecţia prin societăţi specializate de pază şi protecţie
Art. 23
Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect
principal de activitate codul CAEN 8010, un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea
administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi care au dobândit dreptul de
a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al
Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii.
Art. 24
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei societăţi specializate de
pază şi protecţie se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de
administraţie sau directorul general ori executiv cu atribuţii în coordonarea operativă a
personalului de pază.
Art. 25
(1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de pază şi
protecţie, reprezentantul legal al societăţii trebuie să depună la inspectoratul de poliţie
judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de
opis, următoarele documente:
a) cererea de acordare a licenţei de funcţionare, datată şi înregistrată la societate;
b) regulamentul de organizare şi funcţionare, întocmit cu respectarea modelului pus la
dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, adaptat specificului societăţii;
c) lista prevăzută la art. 20 alin. (3) lit. b) din Lege;
d) copie certificată de pe dovada eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
referitoare la înregistrarea denumirii societăţii şi a însemnelor distinctive;
e) copie certificată de pe notificarea prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după
caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea are sediul social în
zona de responsabilitate a acestora;
f) certificatul de înregistrare şi certificatul constatator, eliberate de oficiul registrului
comerţului cu toate menţiunile înscrise şi/referitoare la situaţia societăţii comerciale;
g) documente privind dovada existenţei sediului înregistrat şi autorizat pentru organizarea
administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat;
h) copii certificate de pe atestatele profesionale pentru persoanele care urmează să execute
activităţi de pază şi protecţie, în situaţia în care societatea are angajate astfel de persoane;
i) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de
către conducătorul societăţii;
j) dovada achitării taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare prevăzute la art. 20 alin. (3)
lit. e) din Lege.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), necesare acordării avizului prevăzut la art. 20
alin. (9) din Lege, sunt următoarele:
a) copii certificate de pe actul de identitate sau alte documente ce fac dovada cetăţeniei şi a
vârstei;
b) certificatul de cazier judiciar în termen de valabilitate;
c) curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.021/2004 pentru
aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
d) copie a certificatului de competenţe pentru ocupaţia „manager de securitate„ sau a
diplomei de licenţă – profilul ştiinţe juridice.
e) copie a diplomei de licenţă – profilul ştiinţe juridice sau a actului de calificare cu
recunoaştere naţională necesar pentru practicarea ocupaţiilor «manager de securitate» sau
«manager servicii private de securitate».
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2), depuse în copie certificată, se prezintă însoţite
de documentele originale, care după confruntare se restituie reprezentantului legal.
(4) Persoanele juridice străine care solicită obţinerea licenţei de funcţionare pentru a
desfăşura activităţi de pază şi protecţie trebuie să depună documente similare celor prevăzute
la alin. (1)-(3), traduse şi legalizate.
Art. 26
(1) După depunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 25, unitatea de poliţie competentă
verifică existenţa avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii, îndeplinirea condiţiilor
referitoare la buna conduită cetăţenească a conducătorului societăţii, existenţa sediului
înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a
personalului angajat şi întocmeşte un raport cu propuneri corespunzătoare, pe care îl
înaintează, împreună cu întreaga documentaţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Raportul unităţii de poliţie se transmite Inspectoratului General al Poliţiei Române în format
letric, iar restul documentaţiei se transmite în format electronic.
(2) Avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii se eliberează la cererea inspectoratelor
de poliţie judeţene, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cursul
procedurii de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a licenţei. Neacordarea avizului de
către Serviciul Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe
date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.
(3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei referitoare la buna conduită cetăţenească,
organele de poliţie competente efectuează investigaţii şi verificări la domiciliu sau reşedinţă,
locurile de muncă anterioare, precum şi în evidenţele poliţiei sau ale altor instituţii. Prin buna
conduită cetăţenească se înţelege comportamentul conform normelor de convieţuire socială,
care nu aduce atingere valorilor sociale ocrotite de lege şi care nu lezează drepturile şi
interesele celorlalţi membri ai comunităţii cu care un anumit individ interacţionează la un
moment dat.
Art. 27
(1) Avizul prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite
cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, numai împreună cu licenţa de funcţionare
prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege sau ulterior obţinerii acesteia. Avizul îşi încetează
valabilitatea în momentul pierderii calităţii de conducător al societăţii specializate de pază şi
protecţie sau neîndeplinirii oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
(2) Licenţa prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege se acordă în situaţia în care sunt îndeplinite
cumulativ toate condiţiile prevăzute de Lege, are valabilitate de 3 ani de la data emiterii şi
poate fi reînnoită la fiecare 3 ani, numai în intervalul de valabilitate.
(3) Societăţile comerciale care au deţinut licenţă şi nu au obţinut reînnoirea acesteia pot
solicita eliberarea unei noi licenţe urmând procedura de licenţiere iniţială, făcând dovada că nu
mai activează în domeniu şi că îndeplinesc condiţiile de licenţiere.
(4) După eliberarea licenţei de funcţionare, Inspectoratul General al Poliţiei Române înscrie
datele de identificare şi contact ale societăţii comerciale în evidenţa informatizată constituită
potrivit art. 62 alin. (7) din Lege, denumită în continuare Registrul naţional al societăţilor
licenţiate, accesibil publicului pe pagina web a Poliţiei Române.
Art. 28
(1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate de pază şi protecţie se
solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, reprezentantul legal al societăţii specializate
de pază şi protecţie are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de alin. (1) la inspectoratul
de poliţie judeţean sau, după caz, la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe
raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
a) cererea de reînnoire;
b) licenţa în original;
c) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului cu situaţia la zi a societăţii
comerciale, în formă extinsă;
d) certificatul de cazier judiciar al conducătorului societăţii, aflat în termen de valabilitate;
e) certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci eliberat
societăţii pentru clasele corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de valabilitate;
f) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele în derulare, personalul angajat şi
atestat şi dotarea tehnico-materială a societăţii, conform modelului postat pe site-ul poliţiei.
Art. 29
Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei dacă societatea
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are ca obiect principal de activitate pază şi protecţie şi se află în funcţiune;
b) funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
c) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în
continuare condiţiile prevăzute în art. 20 alin. (10) din Lege;
d) deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost
licenţiată;
e) personalul de pază angajat este calificat şi atestat profesional, cu excepţia celui angajat în
condiţiile art. 41 alin. (2);
f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii
licenţei;
g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele,
datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de
prezentele norme metodologice;
i) personalul de pază nu a fost implicat în fapte repetate de furt din unităţile asigurate cu pază
de către societatea specializată de pază şi protecţie. Reprezintă fapte repetate săvârşirea a cel
puţin două infracţiuni de furt cu complicitatea personalului de pază.
Art. 29.1
(1) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 29 determină emiterea de către
Inspectoratul General al Poliţiei Române a deciziei privind respingerea solicitării de reînnoire a
licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază.
(2) Decizia se comunică societăţii specializate de pază şi protecţie în cauză, inspectoratului de
poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi
Serviciului Român de Informaţii şi oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează
societatea şi se publică pe pagina web a Poliţiei Române.
(3) Decizia poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În termen de trei zile lucrătoare de la primirea deciziei de respingere a solicitării de
reînnoire a licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de pază este obligat să
notifice beneficiarii cu privire la aceasta.
Art. 30
Societăţile specializate de pază şi protecţie pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul
societăţii deţine avizul poliţiei, iar personalul folosit este calificat şi atestat profesional pentru
activităţile respective.
Art. 31
(1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a asigura
desfăşurarea activităţii societăţilor specializate de pază şi protecţie în sediile principale sau
secundare, înregistrate la oficiul registrului comerţului şi notificate organelor de poliţie
competente teritorial.
(2) Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie are obligaţia de a comunica în
termen de 15 zile inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia/căreia aceasta îşi are sediul social, orice
modificare privind schimbarea adresei sediilor principale sau secundare, a datelor de contact
sau a altor date legate de organizarea şi funcţionarea societăţii.
(3) Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii are
obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de
Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe
pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Pentru punctele de lucru, informarea
se depune la inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti pe raza căruia/căreia s-au desfăşurat activităţile respective.
Art. 32
Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a înfiinţa un registru
special, după modelul prevăzut în anexa nr. 2j), în care consemnează în ordine cronologică
contractele de prestări de servicii, în termen de 5 zile de la data încheierii acestora.
Art. 33
(1) Pentru verificarea modului de efectuare a serviciului de către personalul de pază,
conducătorul societăţii trebuie să asigure controlul acestora prin personal anume desemnat.
(2) Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi de pază este
coordonată de către un şef de tură pe schimb, care efectuează instruirea şi repartizarea în
posturi a personalului de pază, preluând atribuţiile unui post de pază în caz de nevoie.
(3) Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază şi protecţie printr-o societate specializată,
conducătorul societăţii specializate trebuie să desemneze un şef de obiectiv care să asigure
relaţionarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de pază şi să dispună măsuri de
eficientizare a serviciului prestat, precum şi controlul personalului din subordine.
(4) Verificarea modului de efectuare a serviciului de pază se realizează zilnic, cel puţin o dată
pe schimb, de către personalul cu atribuţii de control anume desemnat, consemnându-se
despre aceasta în registrul de control.
(5) Şeful de tură sau de obiectiv, după caz, execută instruirea agenţilor de pază cu prevederile
consemnelor generale şi particulare şi răspunde de modul de executare a serviciului de către
aceştia.
Art. 34
(1) În vederea evidenţierii executării serviciului de pază, conducătorul societăţii specializate
de pază şi protecţie are obligaţia de a asigura documentele necesare specifice prevăzute în
anexa nr. 2, iar şeful de obiectiv, de a verifica completarea corespunzătoare a acestora.
(2) Toate evenimentele produse în obiectivele asigurate de societatea specializată de pază şi
protecţie se înregistrează şi se analizează lunar de conducerea societăţii.
Art. 35
(1) Planul de protecţie reprezintă documentul operativ, avizat de poliţie, în baza căruia se
desfăşoară activităţile specifice de gardă de corp.
(2) Planul de protecţie se întocmeşte de conducerea societăţii specializate de pază şi protecţie
cu consultarea beneficiarului şi se depune, spre avizare, la inspectoratul de poliţie judeţean
sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia are domiciliul
sau reşedinţa persoana căreia i se asigură protecţie, cu 5 zile înainte de începerea activităţii
contractate.
(3) Prin planul de protecţie se stabilesc în principal datele de identificare ale persoanei căreia i
se asigură protecţia, date privind ameninţările posibile şi necesitatea protecţiei, dispozitivul de
protecţie, limitele traseelor de deplasare, mijloacele de transport folosite, personalul abilitat
care execută activităţile de protecţie, consemnul general şi particular al personalului gardă de
corp, modul de acţiune în diferite situaţii, legătura şi cooperarea cu autorităţile cu atribuţii în
domeniu.
Art. 36
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea
prevederilor art. 24, 40, art. 411 alin. (2) şi art. 42 din Lege se înaintează de către organul din
care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean
sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază
teritorială se află sediul social al societăţii specializate de pază şi protecţie.
(2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care
atrag suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a
încheia noi contracte şi de a angaja personal şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire
la îndeplinirea condiţiilor de suspendare prevăzute de lege.
(2.1) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa proceselor-verbale de constatare a
contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor devenite titlu executoriu şi a hotărârilor
judecătoreşti prin care au fost soluţionate plângerile contravenţionale, în vederea aplicării
măsurilor prevăzute la art. 60-62 din Lege, şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la
incidenţa acestor norme legale.
(3) Suspendarea dreptului de a încheia noi contracte şi de a angaja personal pentru
executarea acestora se dispune prin dispoziţie a şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau,
după caz, a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe
raza căruia/căreia persoana juridică îşi are sediul social, pe baza unui referat motivat în care
sunt menţionate faptele constatate şi prevederile legale încălcate, precum şi durata de
suspendare propusă, în funcţie de gravitatea faptelor comise.
(4) După dispunerea măsurii, aceasta se comunică societăţii în cauză, Inspectoratului General
al Poliţiei Române, Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Teritorial de Muncă,
precizându-se în mod clar durata suspendării, data de la care intervine măsura, precum şi
obligaţiile ce revin conducătorului societăţii în această perioadă.
(5) Măsura suspendării se publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 37
(1) Anularea licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie, în cazurile
prevăzute la art. 62 alin. (1) din Lege sau ca urmare a retragerii avizului prealabil al
Serviciului Român de Informaţii, se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române
sau, după caz, de către instanţa de judecată.
(2) Inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti,
după caz, sesizat/sesizată de săvârşirea uneia dintre faptele care atrag anularea licenţei, în
termen de 15 zile de la sesizare, efectuează cercetări şi stabileşte împrejurările comiterii
faptei.
(3) Actul de constatare a situaţiei care atrage anularea licenţei, documentele care au stat la
baza constatării, originalul licenţei de funcţionare şi raportul unităţii de poliţie privind
propunerea de anulare a licenţei se înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române, care
se pronunţă în termen de 10 zile de la data sesizării.
(4) În cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, anularea licenţei se dispune
după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.
(5) Măsura anulării licenţei se comunică societăţii specializate de pază şi protecţie în cauză,
inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti
care a făcut propunerea, Serviciului Român de Informaţii, precum şi oficiului registrului
comerţului pe raza căruia funcţionează societatea, pentru înscrierea menţiunii.
(6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către
societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti societatea
specializată de pază şi protecţie beneficiază de toate drepturile privind încheierea de contracte
de servicii şi angajarea de personal.
(7) Măsura anulării licenţei de funcţionare a societăţii specializate de pază şi protecţie se
publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 38
(1) La cererea conducătorului societăţii specializate, precum şi în situaţia în care licenţa nu
este reînnoită, Inspectoratul General al Poliţiei Române actualizează în mod corespunzător
informaţiile din Registrul naţional al societăţilor licenţiate.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv la
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia societatea
specializată de pază şi protecţie îşi are sediul social sau la Inspectoratul General al Poliţiei
Române, împreună cu originalul licenţei.
Art. 39
În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului licenţei de funcţionare, organele de poliţie
eliberează, la cerere, un duplicat al acesteia.
Art. 40
Modelul licenţei de funcţionare este prevăzut în anexa nr. 4.
CAPITOLUL III: Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp
SECŢIUNEA 1: Selecţia, atestarea şi angajarea personalului de pază şi gardăde corp
Art. 41
(1) Conducătorii unităţilor şi conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie au
obligaţia încadrării personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp doar din rândul
persoanelor care îndeplinesc condiţiile privind pregătirea profesională şi atestarea, prevăzute
la art. 41 alin. (1) din Lege, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege.
(2) În vederea angajării în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Lege, persoanele care
îndeplinesc condiţiile legale dau o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au
mai fost angajate ca personal de pază sau gardă de corp.
(3) Pentru obţinerea avizului Serviciului Român de Informaţii, unităţile prevăzute la art. 40
alin. (2) din Lege înaintează acestei instituţii adresa de solicitare a avizului însoţită de copia
certificată a documentelor de identitate pentru fiecare persoană angajată în vederea executării
serviciului de pază. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii nu se
motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa
naţională a României.
Art. 42
Verificarea cunoaşterii limbii române de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene
sau ale Spaţiului Economic European se face de către angajator pe baza unui interviu şi a unei
probe scrise.
Art. 43
Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 41 alin. (5) din Lege se obţine la
cerere şi este eliberat de centrele de evaluare a competenţelor profesionale autorizate
conform legii şi cuprinde întreaga arie ocupaţională.
Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 38 alin. (5) din Lege se obţine la
cerere şi este eliberat de centrele de evaluare a competenţelor profesionale autorizate
conform legii.
Art. 44
(1) Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi gardă de corp este
„agent de securitate„ şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază „agent de
securitate„ şi promovarea examenului în acest sens.
(2) Poliţiştii care fac parte din comisiile de examinare constituite potrivit dispoziţiilor art. 411
din Lege sunt selectaţi din rândul celor cu experienţă de minimum 2 ani în domeniul
sistemelor de securitate.
(2) Criteriile şi procedura privind desemnarea poliţiştilor în comisiile de examinare constituite
potrivit art. 39 din Lege se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului
General al Poliţiei Române. Participarea poliţiştilor în comisiile de examinare constituie o
atribuţie de serviciu şi nu se remunerează suplimentar salarizării acestora, potrivit legii.
(3) Tematica programelor de formare profesională de bază şi perfecţionare este prevăzută în
anexa nr. 5.
(4) Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure
pregătirea continuă a personalului de execuţie până la şeful de tură inclusiv, în limita a cel
puţin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizaţi, în baza tematicii-cadru
stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea Naţională
pentru Calificări. Răspunderea pentru desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului
societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societăţii.
(4.1) Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure
pregătirea continuă a personalului de execuţie până la şeful de tură inclusiv, în limita a cel
puţin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizaţi, în baza programei de
pregătire stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi postate pe pagina web a
acestei instituţii. Răspunderea pentru desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului
societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societăţii.
(5) Personalul de pază care a absolvit până la data intrării în vigoare a prezentelor norme
metodologice cursul de calificare pentru ocupaţia de agent pază şi ordine – cod nomenclator
5169.1.1 este asimilat absolvenţilor cursului de calificare profesională de bază.
Art. 45
Pentru ocupaţiile agent control acces, agent de securitate incinte, agent gardă de corp, agent
de intervenţie pază şi ordine şi agent transport valori se organizează cursuri de specializare, la
care pot participa doar absolvenţii cursului de calificare de bază.
Art. 46
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia prevăzută la art. 60 lit. e) din
Lege, pentru încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor şi
atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se înaintează de către organul din care face parte
agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz,
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are
domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată.
(2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care
impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp şi au obligaţia de a se
sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de
lege.
(2.1) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa proceselor-verbale de constatare a
contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor devenite titlu executoriu şi a hotărârilor
judecătoreşti prin care au fost soluţionate plângerile contravenţionale, în vederea aplicării
măsurilor care impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp, şi au
obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului
prevăzute de lege.
(3) Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către
conducerea inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana
sancţionată, după caz, pe baza:
a) actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu
serviciul sau o infracţiune cu intenţie;
b) procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale
neatacat cu plângere în termenul legal sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin
care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal;
c) documentelor ce atestă pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare a iresponsabilităţii.
(4) Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date informatizată şi este comunicată în
termen de 10 zile unităţii angajatoare, persoanei în cauză şi emitentului atestatului.
Art. 47
Certificatul de absolvire pentru ocupaţia „manager de securitate„ se eliberează de către
furnizorii de formare profesională autorizaţi potrivit legii, după absolvirea cursurilor de
specializare organizate pe baza unei tematici-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei
Române şi aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
Art. 48
În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului atestatului, organele de poliţie eliberează, la
cerere, un duplicat al acestuia.
Art. 49
Modelul atestatului profesional este prevăzut în anexa nr. 6A.
SECŢIUNEA 2: Dotarea şi folosirea însemnelor şi a mijloacelor de apărare
Art. 50
(1) Angajatorii au obligaţia dotării personalului de pază şi gardă de corp cu ecusoane de
identificare, potrivit art. 43 din Lege.
(2) Cu excepţia situaţiei în care personalul de pază şi gardă de corp nu deţine atestat
profesional, fiind angajat în condiţiile art. 41 alin. (2), în ecusonul de identificare se
menţionează seria şi numărul atestatului profesional.
(3) Ecusonul se poartă în partea stângă superioară a uniformei, la vedere, asigurând
vizibilitatea datelor de identificare.
(3) Ecusonul se poartă în partea superioară a uniformei, la vedere, asigurând vizibilitatea
datelor de identificare şi fotografia titularului.
(4) Modelul ecusonului de identificare este prevăzut în anexa nr. 6B.
Art. 51
Mijloacele din dotare pot fi folosite, în condiţiile legii, în caz de legitimă apărare sau stare de
necesitate, precum şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor,
a avutului public şi privat şi oprirea acţiunilor violente ale elementelor turbulente.
Art. 52
(1) Personalul de pază şi gardă de corp, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi dotat cu
arme de foc, în condiţiile legii, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray iritant-lacrimogen,
dispozitive cu electroşocuri omologate şi certificate de instituţii abilitate, precum şi mijloace de
comunicaţii.
(2) Pentru asigurarea pazei şi securităţii obiectivelor păzite, personalul de pază poate fi dotat
cu animale de serviciu, respectiv cai şi câini, special dresaţi şi antrenaţi, conform prevederilor
planului de pază şi/sau regulamentului de organizare şi funcţionare al societăţii specializate de
pază şi protecţie.
(3) Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de corp ori folosirea de către acesta
a cagulelor, măştilor pentru acoperirea feţei sau a cătuşelor metalice.
(4) Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă ori acustică,
precum şi inscripţionarea, contrar prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul
societăţilor specializate de pază şi protecţie.
Art. 53
(1) Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot fi folosite atunci când procedeele de luptă corp la
corp nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de atac ale agresorilor nu pot fi anihilate în
alt mod.
(2) Sunt interzise dotarea personalului de pază şi gardă de corp, precum şi folosirea de către
acesta a bastoanelor confecţionate din alte materiale decât cauciucul.
Art. 54
Pentru împiedicarea şi oprirea acţiunii persoanelor agresive care atacă personalul de pază şi
gardă de corp sau alte persoane pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mică capacitate, de
maximum 100 ml.
CAPITOLUL IV: Paza transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special
Art. 55
(1) Transportul bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau
alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi pietre preţioase, se efectuează cu mijloace de
transport anume destinate.
(2) Prin mijloace de transport anume destinate se înţelege:
a) autovehicule blindate şi semiblindate care, prin construcţie, dotare şi exploatare, au rolul
de a asigura rezistenţa la acţiunea armelor de foc pentru protecţia personalului însoţitor şi
rezistenţa la efracţie a compartimentului de valori;
b) autovehicule special amenajate având compartimentul de valori rezistent la efracţie, fixat
de caroserie şi prevăzut cu încuietori acţionate din panoul de control al conducătorului auto.
Art. 56
(1) Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin blindaj pentru
compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste autospeciale trebuie atestate de un
certificat în care se menţionează clasele de rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel
puţin FB3 pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă la efracţie a
compartimentului de valori de cel puţin nivel 3, conform standardelor europene aplicabile.
(1) Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin blindaj pentru
compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste autospeciale trebuie atestate de un
certificat emis de un organism abilitat şi acreditat în acest sens, în care se menţionează
clasele de rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel puţin FB 3 pentru blindaj, respectiv
BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă la efracţie a compartimentului de valori de cel
puţin clasă de rezistenţă RC 3, conform standardelor europene aplicabile.
(2) Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate
personalului, având clasele de rezistenţă sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un
certificat.
(2) Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru compartimentele destinate
personalului, având clasele de rezistenţă sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un
certificat emis de un organism abilitat şi acreditat în acest sens.
(3) Compartimentul de valori al autovehiculelor blindate şi semiblindate este prevăzut cu o
singură uşă, care este asigurată cu închidere centralizată a maşinii şi cu două încuietori
mecanice sigure.
(4) Certificarea elementelor folosite la blindajul autovehiculelor prevăzute la alin. (1) se
realizează de un organism abilitat în acest sens.
Art. 57
(1) Derularea transporturilor bunurilor şi valorilor se realizează cu respectarea următoarelor
cerinţe minime:
a) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare de peste 500.000 euro ori
echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate şi se realizează, după caz, cu
jandarmi sau agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc
letale, în condiţiile legii;
b) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 100.000 şi
500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate sau
semiblindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei societăţi specializate de
pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
b) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 150.000 şi
500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate sau
semiblindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei societăţi specializate de
pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
c) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi
100.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate
sau special amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi atestat ori agenţi ai
unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
d) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi
150.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate
sau special amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi atestat ori agenţi ai
unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
(2) Pentru bunurile şi valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau echivalentul în lei nu este
obligatorie organizarea transportului de valori, în condiţiile legii.
(3) Pentru acoperirea riscurilor la pierdere, furt sau distrugere a valorilor transportate,
transportatorul ori beneficiarul contractului de transport, potrivit înţelegerii dintre părţi,
trebuie să deţină poliţă de asigurare valabilă în raport cu bunurile sau valorile transportate.
Art. 58
(1) Planul de pază al transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi al transporturilor cu
caracter special cuprinde în anexa traseele şi adresele sediilor la/de la care se predau/preiau
bunurile sau valorile monetare.
(2) În cazul în care adresele sediilor prevăzute la alin. (1) suferă modificări ori se adaugă
puncte de colectare/remitere, actualizarea planului se face prin depunerea anexelor refăcute la
unitatea de poliţie care a avizat planul de pază.
Modificările prevăzute la alin. (2) se notifică unităţii de poliţie care a avizat planul de pază
al transportului, înainte să devină operabile.
(3) Planul de pază a transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu
caracter special cuprinde în anexă varianta de transport: în localitate, judeţ ori interjudeţean
şi durata acestuia.
(4) Adresele sediilor la/de la care se predau/preiau bunurile sau valorile monetare şi
itinerarele se stabilesc şi se consemnează în documente de către responsabilul transportului şi
se comunică echipajului la instructajul efectuat înainte de plecarea în cursă.
Art. 59
(1) Planul de pază al transportului cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (2) din Lege
şi se depune la unitatea teritorială de poliţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii
activităţii de transport.
(2) Actualizarea planului de pază al transportului se face numai în situaţia modificării
dispozitivului de pază sau a regulilor de efectuare a pazei, precum şi în cazul schimbării
prestatorului ori a autovehiculelor prevăzute în planul de pază.
(3) În cazul indisponibilităţii temporare a unui prestator, beneficiarul poate contracta serviciile
de transport de valori de la o altă societate licenţiată care va respecta în mod corespunzător
prevederile planului de pază iniţial. Dacă prelungirea indisponibilităţii durează mai mult de 24
de ore se va proceda la actualizarea planului de pază conform alin. (2).
Art. 60
(1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază al transporturilor şi
acordă avizul de specialitate în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării.
(2) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care
au stat la baza acordării.

Art. 61
(1) În vederea asigurării securităţii personalului şi a valorilor transportate, autovehiculele
blindate şi semiblindate se echipează cu dispozitive tehnice de pază, localizare şi
supraveghere, precum şi sisteme de alarmare şi de comunicaţii care să asigure legătura cu
dispeceratul de monitorizare şi alertarea poliţiei sau jandarmeriei, după caz.
(2) Autovehiculele special amenajate se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare pe
compartimentul de valori, precum şi cu mijloace de comunicaţii, iar sistemul de alarmă se
conectează la un centru de monitorizare şi intervenţie avizat de poliţie.
(3) Prin monitorizare se înţelege posibilitatea tehnică de stabilire, în orice moment, a poziţiei
autospecialei şi a direcţiei de deplasare şi de semnalare a stării de pericol în caz de necesitate,
precum şi de înregistrare a parametrilor vectorilor de deplasare.
(4) Monitorizarea şi localizarea autovehiculelor de transport blindate şi semiblindate se fac
prin dispecerat cu operator care deserveşte o platformă tehnică special destinată.
Art. 62
Pentru protecţia bancnotelor transportate pot fi folosite soluţii alternative care asigură
posibilitatea de neutralizare a acestora în caz de efracţie sau la deschidere neautorizată şi
descurajarea agresării personalului însoţitor.
Art. 63
(1) Personalul care asigură paza transportului de valori se dotează cu arme de foc şi, după
caz, cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray-uri iritant-lacrimogene, precum şi mijloace
de protecţie individuală.
(2) Mijloacele din dotarea efectivă se stabilesc în funcţie de bunurile şi valorile transportate,
prin planul de pază.
(3) Membrii echipajului unui vehicul care nu este blindat, dar care este amenajat şi utilizat
pentru transportul bancnotelor, bijuteriilor sau metalelor preţioase se dotează cu mijloace de
protecţie individuală, de autoapărare şi intervenţie.
Art. 64
În cazul transporturilor produselor cu caracter special efectuate cu 3 sau mai multe
autovehicule de transport, precum şi în cazul transporturilor de materii nucleare ori
radioactive, unităţile de jandarmi pun la dispoziţie, contra cost, autovehicule inscripţionate şi
dotate cu mijloace de semnalizare acustică şi luminoasă.
Art. 65
(1) Vagoanele care transportă produse cu caracter special se dotează cu dispozitive tehnice de
pază şi alarmare conectate la vagonul corp de gardă.
(2) Vagonul corp de gardă trebuie să asigure condiţii de siguranţă şi dotare pentru odihnă,
igienă, încălzire, iluminare, servirea mesei, depozitarea armamentului, muniţiei şi mijloacelor
de protecţie şi intervenţie.
(3) Navele de transport al produselor cu caracter special şi cele destinate transportului
efectivelor de jandarmi se prevăd cu sisteme de localizare, echipamente de navigaţie pe timp
de noapte cu radar, sondă cu ultrasunete, dispozitive optice în infraroşu, dispozitive acustice
de semnalizare.
(4) Navele destinate transportului efectivelor de jandarmi trebuie să asigure viteze de
deplasare mai mari decât cele ale eşalonului de transport.
Art. 66
(1) Transportul valorilor monetare aparţinând unităţilor se poate efectua fără utilizarea
mijloacelor de transport, în mod excepţional, numai pentru valorile prevăzute la art. 57 alin.
(1) lit. c), atunci când nu este posibilă realizarea acestuia cu mijloacele de transport prevăzute
de lege, în următoarele cazuri:
a) valorile monetare sunt transferate în acelaşi imobil sau complex comercial;
b) locurile de depozitare sau distribuire sunt situate la o distanţă de până la 300 metri.
(2) Pentru efectuarea transportului valorilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) se asigură
protecţia persoanei cu personal de pază dotat cu mijloace de protecţie şi autoapărare sau
folosirea genţilor securizate de transport certificate, prevăzute cu sisteme de neutralizare a
bancnotelor.
(3) Pentru protecţia factorilor poştali aflaţi în serviciul de distribuire a unor sume de bani,
conducerea companiei are obligaţia să asigure dotarea necesară care să prevină sustragerea
bancnotelor deţinute, prin sistemele prevăzute la alin. (2) sau alte măsuri similare pentru
descurajarea agresiunilor asupra personalului de serviciu.
CAPITOLUL V: Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
SECŢIUNEA 1: Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
Art. 67
(1) Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor
mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza
analizei de risc la efracţie, elaborată în condiţiile art. 2.
(2) Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne de
avertizare cu privire la existenţa acestora.
(3) Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a
echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform
standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din
statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
(4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia
organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care
este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.
Art. 68
(1) Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor
categorii de obiective:
a) unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
a) unităţi de interes strategic;
(la data 30-sep-2016 Art. 68, alin. (1), litera A. din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. 4, punctul 1. din
Hotarirea 683/2016 )
b) unităţi sau instituţii de interes public;
c) instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi
profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
d) magazine de arme şi muniţii;
e) staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
f) săli de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi;
h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte de colectare ori de depozitare numerar cu
plafon de peste 10.000 euro sau echivalent;
i) obiective industriale;
j) depozite;
j) depozite în care se află bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 euro sau echivalent.
Hotarirea 1002/2015 )
k) instalaţii tehnologice.
(la data 29-ian-2016 Art. 68, alin. (1), litera K. din capitolul V, sectiunea 1 abrogat de Art. I, punctul 32. Din Hotarirea 1002/2015 )
(2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.
Art. 69
(1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la
inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe
raza cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
(11) Unităţile aflate în una dintre situaţiile prevăzute de art. 3 alin. (4) pot depune spre
avizare un proiect comun al sistemului de alarmare pe care îl exploatează împreună.
(2) Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de
la depunere, în următoarele situaţii:
a) sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;
b) componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii
neautorizate, supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a
semnalelor tehnice şi de alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în
anexa nr. 7.
Art. 70
(1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor
specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, cu competenţe
profesionale specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a
normativelor tehnice specifice.
(2) La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar
componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele
naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de
caracteristicile obiectivului protejat.
(3) Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme
metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este
răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.
(4) Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea
proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după
consultarea unui proiectant autorizat.
Art. 71
(1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de componente,
care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe
modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări
minore, certificate de proiectant.
(2) Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei.
(3) Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de
către poliţie se supune unui nou aviz.
(3) Modificarea configuraţiei sistemului în sensul eliminării sau înlocuirii unor componente cu
funcţii diferite faţă de cele prevăzute în proiectul avizat de către poliţie atrage pierderea
valabilităţii avizului.
Art. 72
Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face la
cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate.
Art. 73
(1) Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării securităţii la efracţie a valorilor
pot fi folosite dacă acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu standardele
europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de rezistenţă la efracţie la atac manual
ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc.
(2) Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în funcţie de valorile protejate, conform
anexei nr. 1.
SECŢIUNEA 2: Licenţierea şi funcţionarea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei. Reînnoirea licenţei
Art. 74
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei sunt societăţi comerciale
care au înscris ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN:
4321, 7112 sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi
coordonarea operativă a personalului angajat şi au dobândit dreptul de a presta serviciile
prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Art. 75
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei unităţi specializate în
sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii comerciale,
preşedintele consiliului de administraţie, directorul general ori executiv cu atribuţii în domeniul
proiectării, instalării sau întreţinerii sistemelor tehnice de securitate.
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei societăţi specializate în
sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii, preşedintele
consiliului de administraţie sau directorul general ori executiv cu atribuţii în coordonarea
operativă a personalului.
Art. 76
(1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de proiectare,
instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi/sau servicii
privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al societăţii depune la inspectoratul de
poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureştii, pe
bază de opis, următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) şi h);
b) documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f) şi g);
c) regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde: organigrama societăţii
comerciale, din care să rezulte organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere
licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru specifice activităţii pentru care
se solicită licenţierea sau, atunci când există implementat un sistem de management al
calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se solicită licenţierea;
d) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de
către conducătorul societăţii.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării avizului prevăzut de art. 20
alin. (9) din Lege, sunt:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c);
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a) şi c);
b) copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru ocupaţia „proiectant sisteme de
securitate„, „inginer sisteme de securitate„ ori „tehnician sisteme de securitate„;
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea obligaţiei păstrării
confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.
(3) Unitatea de poliţie competentă acordă avizul personalului tehnic la solicitarea societăţii
angajatoare, dacă se face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 36 din Lege.
Art. 77
Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în mod corespunzător.
Art. 78
(1) Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul
sistemelor electronice de securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului
Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al Poliţiei Române la
semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în parte pe teritoriul României, iar
începerea execuţiei se face după obţinerea acordului autorităţii.
(2) În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1) nu deţine licenţa sau
autorizaţia prevăzută la alin. (1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere
prevăzute de legislaţia din România.
(3) Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice şi ale
conducătorului societăţii comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa deţinută,
autoritatea emitentă care să facă dovada abilitării.
Art. 79
Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care stabilesc organizarea
şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice se realizează în aceleaşi
condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile comerciale.
Art. 80
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei pot presta serviciile
licenţiate dacă conducătorul acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii,
iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi avizat pentru activităţile respective. Avizul
negativ al Serviciului Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este
fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.
Art. 81
Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au obligaţia de a consemna în
registrul special contractele încheiate, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine
cronologică.
Art. 82
Pentru verificarea lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de
alarmare trebuie să asigure controlul acestora prin personal desemnat.
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să asigure:
a) respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat;
b) controlul execuţiei lucrărilor şi respectării proiectelor de instalare sau a normativelor
tehnice aplicabile;
c) primirea şi remedierea cu celeritate a defecţiunilor semnalate.
Art. 83
În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de
alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice prevăzute în anexa nr.
2.
Art. 84
Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii
specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie
judeţean pe raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina de
web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 85
(1) Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de
alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea
informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
(2) Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul societăţilor specializate care a încetat
raporturile de serviciu nu are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori să
divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
Art. 86
La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societăţii
instalatoare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei sau care a asigurat mentenanţa
acestuia are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului
şi a documentaţiei aferente, pe bază de proces-verbal.
Art. 87
(1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate în sisteme de alarmare
împotriva efracţiei se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de
valabilitate.
(2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate în sisteme
de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin. (1), la
inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
a) documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia certificatului de înregistrare a mărcii
la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
b) certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele executate şi în derulare,
încadrarea organigramei şi existenţa personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnicomaterială
a societăţii.
Art. 88
Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă:
a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune;
b) personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei;
c) societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
d) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în
continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;
e) societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care
a fost licenţiată;
f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii
licenţei;
g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele,
datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de
prezentele norme metodologice.
(2) Unitatea de poliţie competentă verifică corectitudinea datelor din documentele depuse
pentru reînnoire şi întocmeşte un raport cu propuneri, pe care îl înaintează Inspectoratului
General al Poliţiei Române. Documentaţia de reînnoire se poate transmite în format electronic.
Art. 89
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea
prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de către
organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie
judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei
rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei.
(2) Prevederile art. 36-40 se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL VI: Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
Art. 90
(1) Societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă pentru prestarea serviciilor de
monitorizare şi intervenţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
(2) Unităţile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea unităţilor proprii, cu asigurarea
programării sistemelor locale şi a intervenţiilor prin societăţile specializate în sisteme de
alarmare, respectiv pază şi protecţie, cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
(3) Unităţile de jandarmi şi poliţia locală pot organiza dispecerate de monitorizare la care se
conectează numai sistemele de alarmare din obiectivele asigurate cu pază de structura
respectivă.
(4) Conectarea şi programarea centralelor abonaţilor la staţia de dispecerizare a structurilor
prevăzute la alin. (3), precum şi inspecţia tehnică periodică a echipamentelor monitorizate se
fac de personalul tehnic al societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
(5) Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal calificat al societăţilor
specializate de pază şi protecţie, al Jandarmeriei Române sau al poliţiei locale, potrivit
competenţelor.
Art. 91
Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se
înţelege:
a) realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat în obiectiv cu o staţie de dispecerizare
care asigură recepţionarea semnalelor furnizate de centrala de alarmă a sistemului local şi
interogarea stării sistemului local;
b) verificarea periodică a conexiunii cu obiectivul;
c) preluarea cu operativitate a semnalelor recepţionate de către operatorii staţiei de
dispecerizare şi verificarea veridicităţii alarmei prin dirijarea la faţa locului a echipajelor de
intervenţie sau prin verificare tehnică de la distanţă;
d) sesizarea autorităţilor competente în funcţie de situaţie, când s-a stabilit că autorii au
săvârşit fapte penale ori contravenţionale;
e) asigurarea mentenanţei periodice a sistemului de alarmă, a sistemului de transmitere a
alarmei şi a centrului de monitorizare;
f) asigurarea intervenţiilor tehnice pentru eliminarea disfuncţionalităţilor echipamentelor
tehnice.
Art. 92
În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă a semnalelor de la
sistemele conectate, verificarea şi alertarea echipajelor de intervenţie, astfel încât să fie
respectaţi timpii contractuali asumaţi şi cei maximali stabiliţi prin prezentele norme
metodologice.
În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă şi verificarea
semnalelor de la sistemele conectate şi iau măsurile necesare în vederea alertării echipajelor
de intervenţie astfel încât să fie respectaţi timpii maximali stabiliţi prin prezentele norme
metodologice.
Art. 93
(1) Pentru a dobândi dreptul de a presta servicii de monitorizare şi intervenţie, operatorii
economici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină staţia de dispecerizare necesară recepţionării semnalelor de la sistemele
abonaţilor, în conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare;
b) să aibă personal angajat şi avizat pentru asigurarea serviciului permanent al dispeceratului;
c) să dispună de un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi
coordonarea operativă a personalului angajat care să corespundă standardelor europene sau
naţionale în vigoare în privinţa organizării şi funcţionării unui centru de monitorizare şi
recepţie a alarmelor;
d) să deţină echipamentele de comunicaţii şi canal de date tip voce în conexiune on-line cu
echipajele mobile de intervenţie;
e) să deţină autoturismele şi să aibă agenţi de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea
alarmelor şi intervenţia la evenimente;
e) să deţină autoturismele şi să aibă agenţi de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea
alarmelor şi intervenţia la evenimente sau să aibă contractate aceste mijloace şi servicii de la
o societate licenţiată;
f) să deţină tehnica necesară pentru înregistrarea convorbirilor operatorului-dispecer cu
echipajele, beneficiarul şi autorităţile, precum şi pentru stocarea acestora pe o perioadă de 30
de zile;
g) să deţină poliţă de asigurare valabilă pentru acoperirea riscului privind activitatea de
monitorizare şi intervenţie;
h) să aibă proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al
dispeceratului.
(2) Pentru avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare, solicitantul trebuie să depună
la inspectoratul judeţean de poliţie competent teritorial documentaţia prin care să facă dovada
îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar, cu ocazia verificărilor efectuate de poliţişti la
locul de funcţionare, să facă dovada existenţei lor.
Art. 94
Societatea care asigură serviciile de monitorizare şi beneficiarul au obligaţia de a lua măsuri
pentru preîntâmpinarea următoarelor situaţii:
a) sesizarea în mod eronat a autorităţilor pentru intervenţia la obiectivele monitorizate;
b) nesesizarea efracţiei sau a stării de pericol ori sesizarea tardivă, din motive imputabile
societăţii prestatoare sau beneficiarului;
c) declanşarea de alarme false repetate datorată neasigurării condiţiilor de exploatare şi
mentenanţă corespunzătoare a sistemelor de alarmă.
Art. 95
Avizul dat regulamentului de organizare şi funcţionare al dispeceratului se retrage când nu
mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
Art. 96
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici care au organizat dispecerat de
monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia transmiterii semestrial,
până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informări cu privire la activităţile
desfăşurate către unitatea de poliţie competentă teritorial, conform modelului difuzat de
poliţie.
Art. 97
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura timpii
de intervenţie asumaţi contractual, fără a depăşi 15 minute în localităţile urbane, respectiv 30
de minute în cele rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri
necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura
intervenţia fără a depăşi 15 minute în localităţi urbane, respectiv 30 de minute în localităţi
rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării
urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.
Art. 98
(1) Dispozitivul echipelor de intervenţie se dimensionează în funcţie de numărul de abonaţi,
repartizarea şi dispersia acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliţi.
(2) Repartizarea echipajelor mobile de intervenţie pe abonaţi şi zone se face prin anexe la
regulamentul de organizare şi funcţionare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei.

CAPITOLUL VII: Dispoziţii finale
Art. 99
(1) Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului de respectare a
prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securităţii unităţilor, personalul abilitat
pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu
măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor.
(2) La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control,
organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru
intrarea în legalitate a unităţii respective; termenele stabilite pentru remedierea deficienţelor
nu pot depăşi 60 de zile şi pot fi prelungite, la solicitarea unităţilor controlate prevăzute la art.
2 alin. (1) din Lege, pentru motive întemeiate, cu cel mult 30 de zile.
(2) La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control,
organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru
intrarea în legalitate a unităţii respective; durata stabilită pentru remedierea deficienţelor este,
de regulă, de maximum 60 de zile, iar pentru motive întemeiate, durata pentru remedierea
deficienţelor poate fi prelungită, la cerere, cu o perioadă de maximum 120 de zile.

(3) Controalele care vizează verificarea măsurilor de securitate a unităţilor se efectuează prin
personal de specialitate, pe baza unor delegaţii nominale cu durată şi tematică determinate,
aprobate de conducerea unităţii de poliţie.
(4) Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în termen a măsurilor stabilite în procesulverbal
prevăzut la alin. (1).
Art. 99.1
Inspectoratul General al Poliţiei Române publică pe pagina web a instituţiei modele ale
documentelor utilizate în activitatea de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, care nu sunt stabilite prin prezenta hotărâre.
Art. 100
Anexele nr. 1-5, 6A, 6B şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice
ANEXA nr. 1: Cerinţe minimale de securitate, pe zone funcţionale şi
categorii de unităţi
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili
zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare
asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor.
(2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt:
a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
b) zona de tranzacţionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzacţii cu automate bancare.
i) alte zone cu regim de securitate ridicat;
Art. 2
(1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere
nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor,
angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a
construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
(2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare
sau bunurile în relaţia cu clienţii.
(3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a
valorilor monetare ori a bunurilor.
(4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii
de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.
(5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de
depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului.
(6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea,
numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al
valorilor monetare.
(7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor
neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente.
(8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face
operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui
operator.
(9) Alte zone cu regim de securitate ridicat reprezintă spaţiile care necesită restricţii sau
protecţie specială datorită valorilor de protejat ori a activităţii.
Art. 3
(1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu
tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi
alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a
detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de
pericol din unitate.
(1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu
tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi
alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a
detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate, de a sesiza stările de
pericol din unitate şi, după caz, de a îngreuna consumarea actului infracţional.
(2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele
de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de
acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionară a accesului neautorizat în spaţiile protejate.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video,
echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în
vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.
Art. 4
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu
societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
Art. 5
(1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul
protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la
valori.
(2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi
se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat,
recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele
europene/naţionale de profil.
Art. 6
(1) Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la
atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre
vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor
realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm.
(1) În afara programului de lucru, expunerea bunurilor şi valorilor prin intermediul unor
suprafeţe vitrate exterioare este permisă doar în situaţia în care suprafaţa vitrată prezintă
rezistenţă la atacuri manuale sau se află în imobile asigurate cu posturi de pază fizică.
(2) Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii
pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european
sau naţional în vigoare.
(2) Uşile şi ferestrele exterioare trebuie să aibă încuietori de siguranţă pentru a se asigura
întârzierea pătrunderii neautorizate în spaţiul unităţii, cu excepţia obiectivelor în care este
instituită paza fizică şi a celor cu program permanent.
(3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot
efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de
protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau
prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare
a numerarului.
(4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi
de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
(4) Pentru seifurile de depozitare valori monetare care sunt prevăzute cu deschidere
temporizată, programarea întârzierii la deschidere se face cu timp de cel puţin 5 minute. Sunt
exceptate seifurile amplasate în zone de depozitare cu acces temporizat pentru un interval de
timp de cel puţin 5 minute, precum şi seifurile utilizate suplimentar măsurilor stabilite prin
analiza de risc.
(4.1) Dulapurile de casierie aflate în spaţiile funcţionale deschise se utilizează prin
programarea unor timpi de deschidere de minimum 5 minute, pentru sertarul de depozitare a
numerarului.
(5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb
valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar
destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar,
seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă
la efracţie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.
(6) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb
valutar, maşinile de reciclat numerar şi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se
prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată şi se ancorează
conform instrucţiunilor producătorului. Pot fi utilizate şi alte soluţii tehnice certificate cu
rezultate similare sau superioare dacă se face dovada caracterului similar sau superior al
acestora. în mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie
certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat şi se ancorează conform instrucţiunilor
producătorului.
CAPITOLUL II: Cerinţe minime pe categorii de unităţi
Art. 7
Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele
minime stabilite.
Art. 8
Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor
critice sunt următoarele: Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic sunt
următoarele:
a) sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de
protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază
aflat în serviciu;
b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.
Art. 8.1
Unităţile şi instituţiile de interes public trebuie să prevadă sisteme de supraveghere video pe
căile de acces, holuri şi alte zone cu risc ridicat, detecţie a efracţiei pe zonele de expunere sau
depozitare valori şi control acces, prin personal sau echipamente.
Art. 9
(1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile de creditare din categoria
băncilor trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate,
suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea
stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori.
(3) Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte
pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea
numai de către personalul autorizat al unităţii.
(4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea
serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar.
(5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la
un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.
(6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de
funcţionare.
(7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de
elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod
silenţios.
(8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu
avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi
realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului.
(9) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare
trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu
semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare.
(9.1) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare
trebuie să asigure programarea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol
la distanţă în caz de ameninţare. Intervalele pentru dezactivarea temporizată se stabilesc de
beneficiar. întârzierea pătrunderii în aceste spaţii se poate realiza şi prin intermediul sistemului
de control acces.
(10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului
neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
(11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din
zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de
vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând Stocarea imaginilor pe o
perioadă de 20 de zile.
(12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar
pentru celelalte zone să permită recunoaşterea.
(13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se
utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de
standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează:
a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efracţie şi
să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.
Art. 10
(1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare
nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului
şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului.
(2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele
prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit. b).
Art. 11
(1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligaţia
implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea
la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi a forţării
seifului.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din
zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul
clienţilor.
(4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în
cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă.
(5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea
armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se
depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie
determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este
permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în
condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată.
(7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea
compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a
avertizării corespunzătoare.
Art. 12
(1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de casele de amanet,
unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de
comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe
minimale de securitate.
(2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele
prevăzute la art. 11 alin. (2)-(4).
(3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în
seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor
producătorului.
(4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin
vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori.
Art. 13
(1) Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale trebuie să fie conforme cu prezentele
cerinţe minimale de securitate.
(1) Măsurile de securitate destinate furnizorilor de servicii poştale trebuie să fie conforme cu
prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile
cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de
depozitare a valorilor.
(3) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat
cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.
(4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona
clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea
imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară
recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul
de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi
intervenţie.
(6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri
de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform
cerinţelor producătorului, după caz.
(7) Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu
temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor
din mediul rural.
Art. 14
(1) În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se asigură prezentele cerinţe
minime de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol
la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din
zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, asigurând stocarea
acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor
care acced în spaţiul staţiei.
(4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul
de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
(5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate
se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului,
certificat, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori
perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de
serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective.
Art. 15
(1) În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 m2 măsurile de securitate adoptate
trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a
zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
(3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele
caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al
valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să
aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor şi se stochează pe o
perioadă de 20 de zile.
(4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie
asigurarea pazei fizice.
Art. 16
(1) În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc,
exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru
bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun
încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură
prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol
la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din
zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea
imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de
alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi
intervenţie.
Art. 17
(1) Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a se asigura securitatea
persoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol
la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din
zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor
pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru
recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).
(6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de
alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi
intervenţie.
Art. 18
(1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de
locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea
electronică şi protecţia mecanofizică.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor
automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.
(3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie
supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.
(4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar
aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare
avizat.
(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după
asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor
neautorizate.
(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează fără
prezenţa în proximitatea acestora a persoanelor neautorizate.
(6) Automatele de plăţi sau alte terminale care acumulează şi depozitează numerar pe timpul
nopţii se asigură prin fixarea de suporturi imobile.
(6) Automatele de plăţi sau alte terminale care acumulează şi depozitează numerar pe timpul
nopţii, cu excepţia celor pentru produse alimentare, care nu sunt dispuse în spaţii delimitate
prin elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori, ori nu sunt asigurate cu
pază, se asigură prin fixarea de suporturi imobile.
Art. 19
Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar
faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi
supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului.
(2) Pentru casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte colectare ori depozitare numerar, cu
plafon de peste 10.000 euro sau echivalent, măsurile de securitate cuprind mijloace de
protecţie mecanofizică a personalului şi valorilor şi sisteme de supraveghere video,
semnalizare ameninţare, detecţie a efracţiei cu conectare la dispecerat de monitorizare.
ANEXA nr. 2: Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora
Art. 1
În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să consemneze, potrivit atribuţiilor
care îi revin, activităţile desfăşurate, folosind următoarele documente:
a) registrul buletinul posturilor;
b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază;
c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat, folosit în posturile
prevăzute cu pază înarmată;
d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este cazul;
f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale, dacă este cazul;
g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului păstrat la camera de armament;
h) registrul de control;
i) registrul de evenimente;
j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de prestări de servicii.
Art. 2
În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis pentru înregistrarea accesului
autovehiculelor, registrul prevăzut la art. 1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a
imaginilor înregistrate este similară perioadei de păstrare a registrului.
Art. 3
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să
completeze registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 2k).
Art. 4
Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii au obligaţia înfiinţării, completării
şi păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei,
utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l).
Art. 5
Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt prevăzute în anexele nr.
2a)-2l).
Art. 6
Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă. şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.